Degustarea mâncărurilor tradiţionale în Neos Marmaras (IV)

Băuturi

În ceea ce priveşte băuturile tradiţionale, Grecia şi-a dobândit faima datorită a trei produse de marcă, cunoscute pe întreg mapampondul: ouzo, tsipouro şi Metaxa.

Ouzo (ούζο) este o băutură alcoolică tare, cu un conţinut în alcool de 40-50% vol., aromatizată cu seminţe de anason, fenicul şi mastic din Chios, care se consumă, de regulă, diluată cu apă rece sau gheaţă, alături de mezzes sau mezedes – aperitive reci sau calde.

Servită în pahare obişnuite sau în mici recipiente din sticlă (karafaki) de către tradiţionalele ouzeri, taverna şi kafeneia, băutura naţională a Greciei conferă o savoare deosebită fructelor de mare, legumelor proaspete, plăcintelor, brânzeturilor şi pâinii de casă, degustate în tihnă, la orice oră din zi sau din noapte, în compania prietenilor sau cunoscuţilor.

Fabricat în alambice din cupru (amvikas), prin dubla distilare a strugurilor tescuiţi, intraţi în fermentaţie alcoolică, şi combinare cu fructele şi seminţele unor plante aromatice de tipul anasonului, ouzo - aşa cum este definit prin reglementarea Comunităţii Economice Europene (1576/1989) - trebuie să conţină minimum 20% produs de distilare.

Pentru obţinerea acestei băuturi tradiţionale, fiecare distilerie deţine propria reţetă, pe care o transmite din generaţie în generaţie.

Succesul reţetei, păstrată cu sfinţenie ca pe un secret de familie, depinde, pe lângă materia primă, de calitatea alambicului utilizat şi, mai ales, de amestecul de plante aromatice, care intră în combinaţie cu produsul de distilare.

Cele mai apreciate mărci de ouzo, comercializate în Grecia - Ouzo Plomari şi Barbayanni, provin din zona Mytilini (insula Lesbos).

Recomandări:

Ouzo nu se bea, ci, mai degrabă, se degustă tacticos, alternând fiecare înghiţitură de lichid ingerată cu o înghiţitură din aperitivele favorite, astfel încât alcoolul să nu afecteze starea de luciditate.

Ouzo trebuie diluat de la bun început cu apă sau gheaţă – moment în care îşi modifică culoarea, devenind din incolor alb-lăptos, urmând ca pe măsura reducerii volumului de lichid, o nouă cantitate de apă să fie adăugată.

Tsipouro (Τσίπουρο) este o băutură alcoolică tare, cu un conţinut în alcool de 36-45% vol., nearomată, care se consumă, de obicei, ca aperitiv, dar şi ca digestiv, după o masă mai îmbelşugată.

Această băutură tradiţională grecească, specifică Thessaliei, Epirului şi Macedoniei, numită local şi raki, este obţinută prin distilarea tescovinei.

Tsipouro se serveşte, de regulă, rece, în pahare mici din sticlă, alături de aperitive – mezzes, nuci, migdale, stafide, brânză Feta, măsline sau halva şi alte deserturi, în restaurante.

În Chalkidiki, localnicii produc în casă propriul tsipouro, al cărui gust inconfundabil de anason este extrem de apreciat la întrunirile de familie cu caracter festiv.

Deşi atipică pentru varianta originală de tsipouro, produsă pentru întâia dată cu mai bine de şase secole în urmă pe Muntele Athos, aroma de anason conferă licorii obţinute în prezent savoarea renumitei băuturi naţionale a Greciei – ouzo, deşi metoda de fabricaţie a acesteia din urmă este complet diferită, iar calitatea net inferioară.

Tsipouro cu aromă de anason aduce la gust cu raki-ul turcesc, recunoscut în Balkani, care, în ciuda asemănării de nume, diferă complet de raki-ul grecesc.

Metaxa este o băutură alcolică dublu distilată, obtinută din trei soiuri de struguri (Savatiano, Sultanina şi Corinth negru), învechită timp de 30 ani în butoaie de stejar şi amestecată, în cele din urmă, cu muscat învechit Samos & Lemnos şi o combinaţie secretă de ierburi şi petale de trandafiri, care îi conferă dulceaţă şi un buchet cu totul aparte.

Metaxa este, în general, disponibilă în trei variante: 3 stele - cel putin 3 ani învechită, 5 stele - cel putin 5 ani învechită şi 7 stele - cel putin 7 ani învechită.

O versiune mai rar întalnită este Private Reserve, învechită mai mult de 20 ani.

În Grecia, sunt disponibile şi variantele de 12 si 16 stele.

Vinurile

Vinurile nobile produse pe domeniul Porto Carras, marcate “Appellation d’ Origine Cotes de Meliton Controlee”, fie ele roşii - combinaţie de Limnio, varietate cunoscută de pe vremea lui Aristotel, Cabernet Sauvignon şi Cabernet franc, sau albe, rezultate din varietăţile autohtone Roditis, Assyrtiko and Athiri, sunt apreciate de cunoscători ca fiind de o calitate excepţională. Exportate în 15 ţări, acestea duc faima Greciei în întreaga lume.

Renumitele vinuri Agioritikos, albe şi rozé, provenite din podgoriile mânăstirilor de pe Muntele Athos, constituie rezultatul unei tradiţii îndelungate în cultivarea soiurilor Roditis, Athiri, Assyrtiko, Limnio, Xynomavro, Cabernet Sauvignon şi Grenache rouge.

Vinurile de ţară albe şi roşii (Agioritikos, Makedonikos, Ambelonas, Athiri), produse în zona centrală a peninsulei Chalkidiki (Agios Pavlos - Nea Kallikratia) din varietăţile Roditis, Sauvignon blanc, Xynomavro şi Cabernet Sauvignon, mult mai convenabile ca preţ, au un gust cu adevărat unic, astfel că testarea acestora poate reprezenta pentru iubitorii licorii sacre a lui Dionisos o îndeletnicire extrem de plăcută.

Retsina, băutura a cărui aromă aminteşte de răşina de brad, figurează pe lista de băuturi a tuturor restaurantelor şi tavernelor greceşti.

Cumpărături de marcă în Chalkidiki

Printre produsele tradiţionale ale provinciei Chalkidiki, care pot fi cumpărate pentru acasă, fie pentru uzul personal, fie pentru a fi oferite prietenilor şi rudelor, se numără: măslinele de Chalkidiki, ouzo, tsipouro, vinurile, brânzeturile, mierea, dulceaţa şi marmelada, ţesăturile, icoanele pictate pe lemn şi obiectele de ceramică.

Măslinele de Chalkidiki
De mii de ani măslinele de masă reprezintă o componentă de bază a dietei mediteraneene.

Bogate în minerale şi vitamine, măslinele dispun de o mare valoare nutritivă, iar datorită proprietăţilor antioxidante, pe care le prezintă, sunt la fel de benefice pentru sănătate ca şi derivatul lor, uleiul de măsline.

Cu toate că în Grecia se găsesc numeroase varietăţi de măsline, doar câteva dintre acestea întrunesc condiţiile de calitate pentru a putea fi folosite pentru consumul de masă.

Printre principalele trei varietăţi de măsline greceşti de masă, unice prin calitate, gust şi textură, se numără şi măslinele de Chalkidiki.

Măslinele de Chalkidiki reprezintă 20 % din producţia de măsline de masă a Greciei.

Acestea sunt măslinele clasice greceşti, mari, cărnoase, alungite, de culoare verde deschis, oferite consumatorilor sub diferite forme, cum ar fi: întregi, fără sâmburi, rondele, dar mai ales umplute (cu migdale, roşii uscate, ardei, usturoi, brânză).

Măslinele de Chalkidiki sunt prelucrate de peste patru decenii în fabrica Asociaţiei Cooperativelor Agricole din Chalkidiki situate în Nea Moudania.

Fructele măslinilor cultivaţi în Chalkidiki sunt de o excelentă calitate, gust şi aromă.

Printre cele mai renumite zone productive din Chalkidiki se numără: Muntele Meliton (partea de sud-vest a Sithoniei), Pallini (Kassandra), Poligiros, Ormilia, Olinthos şi Nea Moudania.

Măslinele de masă de Chalkidiki se consumă, de regulă, ca aperitiv.

Ouzo şi tsipouro produse în Chalkidiki
Ouzo - băutură alcoolică tradiţională grecească, se obţine prin distilarea boaştei de struguri, într-o instalaţie specială, numită amvikas, urmată de aromatizarea cu seminţe de anason, fenicul, mastic de Chios şi alte plante aromatice.

Ouzo nu poate fi supus procesului de învechire şi, diluat cu apă rece, se emulsionează, devenind din incolor alb-lăptos.

Amvikas

Tsipouro – băutură alcoolică incoloră şi neparfumată, cu un conţinut ridicat în alcool, este produs ca şi ouzo prin distilarea boaştei de struguri.

Procedeele de fermentare a strugurilor, modalitatea de distilare, precum şi ingredientele folosite sunt factorii determinanţi ai procesului de producţie a acestei băuturi.

Majoritatea locuitorilor peninsulei Chalkidiki obişnuiesc să producă în casă tsipouro, atât pentru consumul propriu cât şi pentru vânzare.

Ouzo şi tsipouro se consumă, în mod obişnuit, alături de aperitive (mezzes), urmate, nu de puţine ori, de diverse feluri de bază: salate, murături, peşte sărat, pastă de peşte, preparate din peşte, fructe de mare, plăcinte etc.

Vinurile provinciei Chalkidiki
Culturile de viţă de vie ale provinciei Chalkidiki din zonele Mendi, Skione, Akanthos, Muntele Athos şi Stagira, unde însuşi Aristotel deţinea o podgorie, sunt menţionate de sursele istorice încă din secolul al VI-lea Î.C.

Zona Muntelui Athos, pe teritoriul căruia se situează republica monastică cu acelaşi nume, se laudă cu o tradiţie îndelungată în producerea vinurilor nobile, dintre care Limnio, Athiri, Roditis, Grenache Rouge, Assyrtiko, Cabernet Sauvignion, Xinomavro ocupă o poziţie de top pe piaţa europeană.

La fel de apreciate sunt şi vinurile de pe domeniul Carras, de lângă Neos Marmaras, cunoscute în întreaga lume prin varietăţile: Roditis, Limnio, Cabernet Sauvignion, Cabernet Franc, Merlot, Petite Syrah, Crenache, Athiri, Asyrtiko.

Brânzeturile produse în Chalkidiki
Datorită climei, florei şi tradiţiei în creşterea animalelor, provincia Chalkidiki se poate lăuda cu brânzeturi de o excepţională calitate.

Brânza de capră, brânza Feta, caşcavalul din lapte de oaie şi capră, brânza la coşuleţ sunt doar câteva dintre specialităţile care au dus renumele peninsulei Chalkidiki în lumea întreagă.

Brânza de capră produsă în Chalkidiki este făcută din lapte cu un conţinut ridicat în proteine.

Kasseri - caşcavalul din lapte de oaie şi capră, asemănător la gust cu brânza Cedar, este un adevărat deliciu, indiferent de forma sub care este folosit (ca atare, în omlete, sandwiciuri, gratinat, prăjit sau fript pe grătar).

Kasseri este produsul folosit de greci la pregătirea renumitului SAGANAKI, care constă în prăjirea în unt a feliilor de caşcaval, urmată de stropirea cu lămâie şi, uneori, de flambarea cu coniac.

Atestată ca produs grecesc tradiţional, Feta este o brânză din lapte de oaie şi capră, garantată PDO (Protected Designation of Origin).

Aceasta înseamnă că producerea laptelui, prepararea brânzei Feta şi tratarea produsului (saramurarea) au loc într-o zonă geografică a Greciei, recunoscută pentru caracteristicile sale de excepţie, conform reţetei tradiţionale de acum 6.000 de ani.

Supranumită “brânza naţională a Greciei”, Feta acoperă cca 60 % din necesarul de brânzeturi al ţării.

Moale sau semitare, puţin sărată sau cu un gust pătrunzător, Feta este folosită sub cele mai diverse forme: ca ingredient, care intră în compoziţia plăcintelor, sufleurilor şi a altor feluri de mâncare, ca aperitiv, în salate sau, pur şi simplu, ca atare.

Brânza la coşuleţ (Paneraki), făcută din lapte de oaie şi capră, şi-a căpătat numele de la coşuleţele în care este pusă la scurs şi a cărei formă o păstrează.

Cele mai multe ferme de creştere a caprelor şi oilor se găsesc în Munţii Holomontas, situaţi în partea centrală a provinciei.

Mierea de Nikiti, Kassandra şi Arnaia
Cu o producţie anuală de 1.910 tone de miere de cea mai bună calitate şi 6.500 de apicultori înregistraţi, reprezentând o treime din numărul de apicultori ai Greciei, provincia Chalkidiki deţine de două ori mai mulţi stupi decât Marea Britanie şi de patru ori mai mulţi ca Belgia şi Danemarca.

Creşterea albinelor constituie în zonele Nikiti, Kassandra şi Arnaia una dintre principalele ramuri ale economiei locale, datorită florei apicole extrem de bogate (pini, specii de Arbutus şi Iarbă Neagră, migdali, castani şi tei), climatului favorabil (veri răcoroase şi ierni blânde) şi calităţii deosebite a mierii.

Printre cele mai apreciate tipuri de miere produse în Chalkidiki se numără: mierea de pin şi mierea de castan, care se disting prin caracteristici fizice şi chimice superioare, datorate atât climei, cât şi condiţiilor geomorfologice favorabile dezvoltării unei flore extrem de bogate.

Dulceaţa şi marmelada din Chalkidiki
Numeroasele varietăţi de fructe, cultivate pe întreg cuprinsul provinciei Chalkidiki, constituie materia primă pentru marmeladele şi dulceţurile, cu un gust uimitor, produse atât pentru piaţa internă cât şi pentru export.

Obiectele din ceramică produse în Chalkidiki
Originalitatea şi frumuseţea obiectelor din ceramică făurite de artiştii provinciei Chalkidiki fac dovada unui talent cu adevărat unic.

Obiectele, lucrate cu migală, sunt elegante, rafinat decorate cu motive florale, peşti, scoici, forme geometrice şi reprezentări mitologice, atrăgând atenţia prin culorile vii şi liniile neelaborate, de o simplitate dezarmantă.

Suvenirurile, prea puţin reprezentative pentru provincia Chalkidiki, sunt în general scumpe, fiind destinate în special turiştilor.